Observ in ultimul timp o lume din ce in ce mai trista, plina de probleme, agitata, mult prea agitata ca sa isi aduca aminte sa faca sport, sa petreaca mai mult timp cu copii si familia.
Vad acesti zombii ai capitalismului, care muncesc 10 ore pe zi si vad deopotriva mergand prin satele romanesti, tarani pe biciclete, un timp pare impietrit, lasat in urma cu 20-30 ani. Imi aduc aminte totusi de copilaria mea, de diferenta de atunci si acum, de oamenii prietenosi din fata blocului, de meciurile de fotbal cu cheia la gat, de lapte gras, de baba oarba, de bicicleta mea cu care am strabatut toate ulitele din satul bunicilor. Urasc in ultimul timp agitatia, urasc sa vad copii care stau toata ziua inchisi intre patru peretii si care isi petrec toata ziua pe internet. Ca tot vorbeam de biciclete, de copilarii petrecute pe bicicleta, de timpul care trecea extrem de rapid, trebuie sa va marturisesc ca odata cu trecerea timpului cum era si inevitabil m-am maturizat, dar nu am renuntat sa merg pe bicicleta ocazional, ba chiar urmaresc de 10-12 ani ciclismul la eurosport (de pe vremea in care nu stiam ca live, vine de la direct).
Acum am ajuns la vremea in care pot sa imi cumpar biciclete online si pot sa imi aduc aminte cu bucurie ca am prins inca o copilarie fara internet/televizor si alte chestii.
poza:ramnicusarat.olx.ro