Bufnitele, pasari nocturne, au fost intotdeauna inconjurate de un aer de mister. Interpretarile si simbolistica lor a cunoscut diferite variatii pe parcursul anilor si de la o cultura la alta.
In unele culturi si traditii simbolistica bufnitei este asemanatoare cu cea a pisicii negre, cu toate acestea cu trecerea timpului interpretarile s-au schimbat.
In hieroglifele egiptene, bufnita este echivalenta cu litera M a alfabetului. Este corelata cu abilitati psihice si intuitie. Binecunoscute pentru simtul ascutit al auzului, vedere nocturna impecabila si abilitatea de a zbura fara zgomot, bufnitele sunt vanatori nocturni remarcati. Datorita acestor calitati, egiptenii credea ca bufnitele erau gardienii lumii de dedesubt.
Grecii din antichitate asociau bufnita cu Atena – zeita intelepciunii, curajului si dreptatii. Ochii mari si stralucitori si aerul erudit al unei bufnite se asociau perfect cu insasi zeita. Atena era si patroana capitalei grecesti, prin urmare pasarea este reprezentata adesea prin acest oras. Chiar si pe moneda euro greceasca este reprezentata o bufnita cu o ramura de maslin in cioc, simbol al Atenei din nou.
Continuand cu asocierea cu intelepciunea si invatarea, motivul bufnitei poate fi vazut pe diverse structuri dedicate educatiei in intreaga Europa. Romanii din antichitate aveau o credinta potrivit careia pana de bufnita putea fi folosita pentru descifrarea secretelor unei persoane aflate intr-un somn adanc. Galezii credeau ca bufnita reprezinta un simbol al fertilitatii – se spunea ca daca o femeie insarcinata auzea o bufnita, urma sa aiba o nastere usoara. In anume regiuni ale Europei, bufnita era considerata vestitor al mortii.
Cand vine vorba de mitologie, simbolistica incepe sa aiba straturi complexe, facand dificila atribuirea unei singure semnificatii pentru aceasta pasare. Pentru unii, bufnitele sunt simbol al intelepciunii, prudentei si invataturii, insa in acelasi timp sunt asociate si cu secretele si consipatia, datorita abilitatilor nocturne pe care le au.